duminică, 24 august 2008

Am cinci luni si am mancat mere

Cred ca, odata cu trecerea asta cam rapida a timpului (timpul se cam contracta, nu-i asa Grasane?), parintii mei se cam grabesc si ma pun in situatii din ce in ce mai dificile. In loc sa imi faca si mie un tortulet din laptic si sa imi dea o bere de ceiut, ei ma tratara cu apa plata si o chestie de care se spune ca este mar ras. Mai copii, voi radeti de mine? Nu stiti voi ca voi creste mare si o sa va ascund laptele si ceaiul?
Una peste alta, a fost suportabil si m-am abtinut de la scandal, lucru ce l-a determinat pe Grasan sa sustina ca seman cu el si nu cu celalalt parinte natural. Daca vreti sa vedeti cum m-am comportat uitati-va la filmulet. Daca nu, pot spune ca nu pierdeti nimic, fiindca sunt multe filme de groaza si la televizor.
P.S. De ce nu ma bagi in seama, Danuta? Mi-a placut noul ursulet, dar mai mult mi-a placut de Bodi si de Sorta. Tu cand vii?

Excursie in patria muma




Vazui, in sfarsit, Severinul, leaganul civilizatiei si fusei foarte impresionat pentru ca imi spuse Grasanu ca de acolo, din Oltenia, ne traseram cu totii. Vazui Dunarea (ce de Jii), il cunoscui pe prietenarul Alin, ma pupai cu Buni-Tutu si cu Buni-Buni (asta e ideea Celeimaicea de identificare, eu le-as fi zis Buni si Tutu), ma plimbai prin port, mancai laptic si privii la televizor pe furis. Ce mai, facui cam de toate, mai ales ca dormii si plansei dupa program. Dupa programul meu, evident.
Nu prea pricepui eu ce fu chestia asta cu patriotismul local, dar imi placu foarte tare acolo, fiindca fusei bagat in seama mai ceva ca la Bucuresti. Toata lumea se mira cat sunt de frumos, de cuminte, de destept si de fraged (sper ca nu va gandirati la prostii cu gogosele si alte de-astea). Dar mai bine uitati-va la poze, sa vedeti ca nu exagerez.


duminică, 17 august 2008

Inca un crestin adevarat


Vladut este si el crestin, iar eu am participat la crestinarea sa, cu discretia care ma caracterizeaza. Iata-ne intr-o fotografie in care, din nou, par mai pufos decat sunt. E mare mirare cum fac muschii mei atatea cute ca par a fi grasime... Cred ca este ceva genetic, pentru ca si Grasanu se plange de acelasi lucru.

Vreau sa va anunt ca a fost foarte frumos, iar Vlad este cu totul si cu totul extraordinar, incepand cu podoaba sa capilara si terminand cu dragutul de taica-sau, care pare a fi de aceeasi varsta cu fiul sau, chiar daca si-a luat permis inaintea lui Gabi. Cum cine este Gabi? Gabi este un mare scriitor, i se spune Bunelu Nebunelu, este prieten al Grasanului si ne pregateste viitoarele vacante la Ceatalchioi, unde vom vana si vom face nenumarate prostioare. Daca vreti sa il cunoasteti mai bine, intrati pe blogul lui Vlad si il vati gasi.

marți, 12 august 2008

In Fagaras mi-am facut de cap


Da, dragii mei, am fost in Muntii Fagaras, unde mi-am facut de cap: am mancat, am dormit, am bombanit, am bazait, m-am lasat plimbat si iar am mancat... Dar, de data asta nu am mai fost cel mai tanar dintre cei prezenti, pentru ca la Nucsoara am fost si cu Nasicu, adica David, care este cu mult mai mic decat mine, chiar daca nu arata. Grasanu zice ca inca din prima lui zi de viata eram de trei ori mai in varsta, asa ca va dati seama ce mic trebuie sa fie acum, mai ales ca eu am crescut...

Am o multime de poze sa va arat, dar Mami s-a cam saturat sa-l tot vada pe Grasanu pe blog, asa ca ma voi opri la una singura, alaturi de Nasicu, de Nasa, de Nasu si de Ceamaicea. (Este c-a slabit? Si face un laptic foarte bun!)

duminică, 3 august 2008

Revin, pentru voi, dar mai ales pentru Danuta


Imi pare foarte rau ca nu v-am mai spus nimic de atata timp, dar am fost in conflict cu Grasanu, iar el are oarece importanta in transcrierea mesajelor mele. Abia astept sa fiu si mai independent decat sunt, chiar daca le-am demonstrat si pana acum ca sunt plin de personalitate. Dar, deocamdata, mai fac si eu cate un compromis, fiindca am constatat ca viata e mai dulce cu compromisuri.

Dar sa va spun motivul racelii dintre mine si secretara mea... Intr-o zi, cand toata lumea se simtea foarte bine si tocmai faceam poze care sa ramana in istorie (inclusiv cea de mai sus), Grasanu gaseste de cuviinta sa mi se adreseze cu aplativul GOGOSICA. Pai sa nu ma supar? Am tras o chiraiala ca-n filme, m-am incruntat, i-am aratat cum am putut dezamagirea fata de el... dar o tinea intr-una: Gogosica in sus, Gogosica in jos.

Abia ieri l-am iertat, cand m-am facut ca il cred ca numele i-a venit in cap din cauza ca sunt fraged, nicidecum ca as fi pufos sau cine mai stie cum. Ati prins compromisul? El se face ca ma abureste, eu ma prefac aburit. Asta este.

P.S. Dar motivul principal pentru care revin in spatiu il constituie Danuta, cumnata mea, care mi-a transmis ca ii este dor de mine. Nu stiu de ce nu vine sa ma vada, dar ii dau acest prim raspuns.