Praslea

Cred ca v-ati prins deja, daca nu stiati demult, ca eu am doi frati mai mari, de fapt un minunat frate si o minunata sora. Cum spune Grasanu, eu as fi Praslea, care in toate povestile este cel ma narod si mai norocos dintre toti. Dar nu despre Praslea vreau sa va vorbesc, ci despre Neica si Sorta, care ma iubesc foarte tare, aproape cat ii iubesc eu.

Amandoi au o multime de treaba, spre deosebire de mine, care trebuie numai sa mananc, sa dorm, sa fiu cuminte, sa nu racesc si fac treaba mare in mod regulat ca sa nu se sperie Ceamaicea (Maimultcaperfecta ii zice, in ultimul timp, Grasanu) sau Lili. Am inteles ca si ei trebuie sa faca si chestiile astea, dar si altele, sa se duca la suc si la serviciu, sa stea de vorba cu necunoscuti, sa fumeze si multe alte chestii care ii obosesc graznic, astfel incat vin rar sa ma joc cu ei, sa-i invat tot felul de smecherii si dracovenii.

Cam de aia nu prea vreau eu sa cresc prea repede, mai ales ca pana la suc si serviciu trebuie sa trec pe la scoala si pe la gradinita, unde Lili nu are voie sa vina cu mine fiindca e cam mare. Fac ce fac si tot despre mine vorbesc. Am cel mai frumos frate si cea mai frumoasa sora. si eu sunt cel mai frumos dintre toti.

Jucam Leapsa!

Ma emancipez, este?

Un montaj realizat de Ceamaicea

Priviti si mirati-va, apoi nu uitati sa laudati realizatorul. (Dar mai ales VEDETA!)

Artur, regele fara printi si printese

Mi-a povestit Grasanu despre regele Artur, care statea la o masa rotunda cu cavalerii sai si care ii trata pe acestia ca egali... Ce rege o fi fost si asta? eu cred ca un rege se deosebeste de ceilalti tocmai fiindca el face ce vrea el, iar ceilalti fac tot ce vrea el. Nu-i asa? Eu cred ca as fi un fel de rege, daca nu as fi inca printisor, pentru ca fac ce vreau: dorm cand vreau, mananc cand vreau, ma joc cand vreau, plang cand vreau si asa mai departe. E drept ca nu ma prea ridic in picioare cand vreau si nici nu prea pot zbura daca nu ma tine Grasanu in brate, dar asta e temporar sau poate ca nu vreau destul.

Ceilalti fac si ei ce vreau eu, mai ales daca inteleg ce vreau, fiindca sunt destul de fraieri si nu pricep intotdeauna ce le cer. Oricum, daca ar intelege ce doresc, nu ar cracni si mi-ar satisface dorintele: sa mananc mai mult, sa ma joc mai mult, sa dorm mai putin si sa ma tina in brate de dimineata pana seara. Eu da, eu as fi un rege adevarat, nu ca sarmanul Artur care se straduia sa ii impace pe toti.

Dar cel mai trist lucru in poveste este faptul ca nu apar nici printi nici printese, ci numai niste cavaleri cam fara gust si plini de ifose. Daca ar fi fost un printisor, cat de mic si de cuminte, altfel s-ar fi scris istoria, iar astazi si-ar trai inca fericiti batranetile, alaturi de mine, de Ceamaicea, de Sorta si de Bodi, toti in bratele Grasanului, care sa ne iubeasca si sa ne faca avion.

Printesa mea

Cred ca nu vi se pare normal, nici frumos si nici credibil un printisor fara printesa lui, asa ca m-am hotarat sa va scot din dezamagire si sa va satisfac curiozitatea, povestindu-va despre partenera printului. Ei bine, stiti cu totii ca Mami Ceamaicea a fost nevoita sa reinceapa serviciul, pentru ca este mare nevoie de ea acolo, sa dadaceasca si sa dezmierde pe cei din subordine. La fel si Grasanu, care trebuie sa se duca la serviciul sau, unde trebuie ca le canta si altor bebelusi si face si alte lucruri pe care nu le stiu si nici nu vreau sa le stiu, deocamdata.

Sigur ca, in timpul in care ei sunt plecati, printul din povestea mea nu poate ramane singur, pentru ca el trebuie sa manance, sa se plimbe in parc, sa se dea in leagan, sa se schimbe in rufe curate, sa vorbeasca cu cineva, sa se joace si asa mai departe. Aici apare norocul si zana cea buna, fiindca, exact usa in usa cu printul locuieste Lili, care s-a oferit sa il ajute sa creasca mai repede, mai bine si mai frumos si mai destept. Cu ea, lucrurile merg foarte bine, chiar daca este ceva mai mare de varsta decat printul si este si femeie. Poate ca lucrurile astea l-ar fi deranjat pe print, dar deindata ca ramaneau singuri, Lili se dadea peste cap si se transforma in cea mai grozava printesa, care ii satisfacea toate dorintele si care il iubea foarte tare. Cand parintii se intorceau, ea se dadea iar peste cap si redevenea bunicuta de imprumut, chiar daca este foarte draguta si in aceasta postura.

A doua zi la fel, la fel si urmatoarea, iar ultimul gand al printului de dinaintea somnului de noapte era la Lili - printesa sa - adormind cu grija ca ea nu se va mai da peste cap.

prima mea poveste

Nu o sa se mire nimeni ca este vorba de un print. Adica de un printisor, pentru ca era foarte mic si, din cauza asta, se facea foarte greu inteles. Printisorul cu pricina nu vorbea inca romaneste şi, chiar daca este greu de crezut, nici englezeste, nici frantuzeste, nici ruseste... Incerca, saracul, sa ii faca pe ceilalti sa-i satisfaca dorintele, vorbind foarte clar si raspicat in limba printilor. Dar, soarta! Limba printilor o stiu numai printii, iar in jurul sau, foarte rar mai aparea cate un print. Asa ca eroul nostru era obligat sa se supuna norocului şi faramelor de logica pe care le putea observa, uneori, la neajutoratii sai parinti. De exemplu, ei pricepeau ca printului ii este foame, numai in jurul orei pe care ei considerau ca e ora de masa. Habar n-aveau că foame iti este cand iti este si nu cand arata nu stiu ce aparatele alea ciudate. Mai grav, ei isi inchipuiau ca printului ii este somn, tocmai cand el se gandea ca vrea altceva si il lasau sa isi savureze degetelele intre cateva racnete de furie impotriva destinului potrivnic.
Dar cel mai grav i se părea faptul ca nu se poate face inteles cu privire la ce ii place si la ce nu. Cand ii vedea ca interpreteaza totul pe dos, cand ii observa cum se ingrijoreaza cand lui ii este bine si cum rad cand el vrea cu totul altceava, il apuca o mila grozava de ei si se intrista ca nu stie cum sa-i ajute. Incerca el diverse tehnici, dar degeaba: limba lui era prea dificila pentru cei doi sarmani. Asa că, de multe ori, era trist si abatut, fortandu-se sa zambeasca si sa rada, pentru a nu-i necaji pe parinti.
Asta pana intr-o zi, cand zana cea buna l-a vizitat si i-a a dus la cunostinta faptul ca, peste foarte putin timp va vorbi el pe limba lor. Este drept ca, uşor-usor, va uita el limba printilor si se va descurca numai cu limbile astea incurcate. Dar asta nu inseamna ca nu va mai fi print, va ramane print exact atata cat se va simti astfel... Asemeni tuturor copiilor din lume si a unor, mult prea putini, adulti.
xyy j ,kkpop – vedeti ca e mai simplu in limba noastra?

Cand te pornesti, e greu sa te opresti

Ati inteles deja ca marti voi avea sase luni, asa ca dupa inca sase luni voi avea un an, dupa inaca un an voi avea doi si tot asa, pana cand voi ajunge ca Grasanu, care are atatia ani ca eu nu pot sa-i mai numar. pe de alta parte, sa stiti ca e foarte bine sa cresti, fiindca poti invata tot felul de smecherii care sa iti infrumuseteze viata.

Sambata asta am fost iarasi in parc si toata lumea se mira cat sunt de cuminte si de frumos. Eu va pot spune ca nu prea ma miram, dar cand am vazut poza in puloverul primit de la Buni Buni, am inteles ca au dreptate sa se mire.